Poza fundal doppelherz.ro

Nutritie

Click aici pentru a vizualiza CV-ul D-nei Dana Marin.


Order

"Cum să eviți excesul în perioada de sărbători"

Se spune că în ziua de Crăciun se mănâncă de trei ori mai mult decât în orice altă zi. Dar cum luna decembrie este ea însăși un maraton de petreceri și cine târzii cu prietenii, nu este de mirare că și kilogramele încep să se adune.

 

Știm deja că alimentele care nu sunt eliminate din corp se depun sub formă de grăsimi. Iată câteva aspecte de luat în considerare pe parcursul sărbătorilor, pentru a evita excesul și pentru a favoriza organismului contextul unei digestii complete:

 

1. Începe-ți dimineața cu un pahar cu apă caldă și suc de lămâie. Pe lângă faptul că absorbția Vitaminei C te păzește de răceli, lămâia stimulează mișcarea peristaltică a intestinelor, favorizând eliminarea alimentelor digerate pe parcursul nopții.

 

2. Bea apa cu o oră înainte de masă. Stomacul va fi plin și pofta de mâncare se va diminua. Apa este absorbită de sistemul gastrointestinal și apoi este transportată la celulele din corp prin intermediul vaselor sanguine. Mai multă apă înseamnă o mai bună curgere a sângelui care promovează un metabolism eficient. Apa are ca efect și descreșterea valorilor colesterolului și trigliceridelor din corp. Adulții ar trebui să bea cel puțin 6-8 căni de apă pe zi, iar vârstnicii cel puțin 5 căni pe zi.

 

3. Mestecă bine. Digestia alimentelor începe din cavitatea bucală. Cu cât sunt mai bine mestecate, cu atât alimentele sunt mai ușor de digerat. În plus, în timp ce mestecăm, nivelul zahărului din sânge creste și pofta de mâncare se reduce, împiedicându-te să exagerezi cu mâncatul. Cu cât mesteci mai mult, cu atât senzația de sațietate vine mai repede și vei vrea mai puțin, în mod natural.

 

4. Nu mânca târziu. Masa de seara trebuie terminată cu 4 -5 ore înainte de culcare, pentru ca stomacul să fie gol atunci când dormi.

 

5. Salate și fructe. Asigură-te că incluzi cruditățile la fiecare masă, pentru a asigura aportul de fibre și enzime necesare digestiei. Fructele se mănâncă doar în prima parte a zilei, înainte de masă, pentru a nu fermenta în stomac.

 

6. Atenție la prăjeli. Consumul frecvent de ulei vegetal, care a fost extras prin metode artificiale, este dăunător organismului. Dacă gătești acasă, optează pentru prepararea mâncărurilor de sărbători în ulei de cocos. Daca mănânci în oraș, redu mâncărurile făcute în tigaie.

 

7. Limitează consumul de alcool. Alcoolul este absorbit în stomac și intestine, se acumulează în ficat și este descompus de enzimele specifice alcoolului. Procesul de descompunere constituie însă o muncă în plus pentru organism și se soldează întotdeauna cu arsuri gastrice și fermentarea sau putrefacția alimentelor. În final, acestea ajung să fie depozitate sub formă de grăsimi.

 

8. A doua zi după un festin, evită complet zahărul, faina albă, carnea și lactatele. Îți poți începe ziua cu un suc proaspăt din fructe si legume verzi, iar pe parcursul zilei poți opta pentru o supă sau o salată, iar ca snack o mână de nuci (migdale, alune de pădure, nuci etc). În acest mod, eviți suprasolicitarea organismului și îi dai o pauză pentru a procesa toate alimentele din ziua anterioară.

 

9. Fă mișcare în fiecare zi. Dacă nu ai alte alternative, optează pentru mersul pe jos cel puțin 30 de min în fiecare zi. În corpul uman există cinci fluxuri: fluxul sângelui și al fluidului limfatic, fluxul gastrointestinal, fluxul urinei, fluxul aerului și fluxul energiei interne. Este important ca aceste fluxuri să nu fie întrerupte, iar ceea ce le permite să continue nestingherite este exercițiul fizic zilnic.

 

Luna decembrie este luna lui “mai mult”. Mai multă mâncare, mai multe cumpărături, mai multe motive de sărbătorita. Excesul are însă întotdeauna consecințe. Transformă decembrie în luna în care ai mai multă grijă de tine, astfel ca singurele consecințe să fie sănătate și vitalitate pentru noul an.

 


Dana Marin,
Instructor Yoga
www.urban-yoga.ro
 


"Despre proteine"

 

            Fără proteine, viața așa cum o știm nu ar fi posibilă. Proteinele constituie un ingredient indispensabil țesuturilor organismului uman. Se regăsesc în aproape fiecare structură a corpului nostru: piele, tendoane, oase, unghii, păr, mușchi, creier, dar și în hemoglobină, hormoni și enzime. Sunt esențiale când vine vorba de masa musculară și densitatea osoasă, constituind aprox. 18% din greutatea medie a corpului uman. Totodată, au un rol important în menținerea sistemului imunitar puternic.

 

            Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea și utilizarea lor este cea mai complicată. Când consumăm proteine, corpul consumă pentru digestie o energie mai mare decât pentru orice alt aliment. Ele sunt alcătuite din aminoacizi, în structura cărora intră atomi de carbon, hidrogen, oxigen și azot. Modul cum sunt configurate aceste particule face diferența intre aminoacizi.

           

            O parte dintre aminoacizi este produsă de către organism, o altă parte trebuie furnizată organismului prin nutriție. Aceștia din urmă sunt denumiți aminoacizi esențiali și se regăsesc în formulă bogată în proteinele de origine animală. În cazul unei nutriții vegetariene, alimentele trebuie să fie cât mai variate pentru a asigura aportul acestor aminoacizi.

 

            Surse de proteine se regăsesc în alimente precum: carne, lapte, pește, ouă, soia, legume, nuci, alune, fistic, năut, fasole, linte, quinoa, semințe de in și de dovleac, tofu, morcovi, banane, varza, conopidă, porumb, castraveți, vinete, mazăre, cartofi, dovlecei, roșii, susan.

 

            Întrucât organismul nu își face rezerve de aminoacizi, ca în cazul carbohidraților și al lipidelor, are nevoie zilnic de proteine. Institutul American de Medicină al Academiei de Științe Naționale recomandă 0,8 grame proteine / kilogram corp zilnic, deși această cantitate poate varia în funcție de vârstă, sex și activitate fizică. În cazul unui aport mai mic intervin oboseala, pierderea musculară și încetinirea metabolismului, favorizând creșterea în greutate și slăbirea sistemului imunitar. În cazul unui aport mare de proteină animală, organismul este suprasolicitat în încercarea lui de a elimina surplusul. Acesta va fi depozitat în corp ca reziduu toxic, determinând și o creștere în greutate, deoarece nu există energia necesară pentru a-l elimina.

 

            Pentru buna funcționare a organismului, ai grijă să introduci la fiecare masă o sursă de proteine, pentru a nu-ți priva corpul de aminoacizii esențiali.

 

Dana Marin,

Instructor Yoga

www.urban-yoga.ro

 


7 căi pentru moderație

Moderația și nutriția, o relație imposibilă? Nu și dacă o iei încetul cu încetul.

Iată 7 modalități prin care poți cultiva moderația in alimentație. Însușește-ți si tu cel puțin două obiceiuri și adu-ți aminte că tu ești cea mai importantă persoană din viața ta. Comportă-te ca atare și ai grijă de tine cu toată considerația!

1. Nu mânca decât dacă îți este foame. Pare banal de logic, dar nevoile corpului trebuie onorate la timpul potrivit. Așa cum nu ne ducem la toaletă preventiv, așa nu ar trebui să mâncăm când nu ne este foame.

2. Stabilește o relație de recunoștință cu mâncarea. Dacă te simți obosit(ă), mulțumește-i pentru toată energia pe care ți-o va da pe parcursul zilei. Atitudinea contează!

3. Înainte să începi să mănânci, “atenționează” aparatul digestiv printr-o tehnică simplă de respirație din yoga. Inspiră adânc, ține-ți respirația cât te simți confortabil, asigurându-te însă că nu creezi nici un fel de presiune în cutia toracică, și apoi respiră luuuung. Repetă de 5-7 ori și organismul va fi astfel pregătit sa digere mâncarea.

4. Dacă nu cunoști ingredientele din mâncare, nu mânca. Alege mâncare cât mai naturală și optează zilnic pentru culoarea verde în farfurie. Calitatea alimentelor ne dă energie, nu cantitatea.

5. Mănâncă gras dar alege grosimile sănătoase: nuci, migdale, cocos, semințe de dovleac, chia, quinoa etc.

6. Dimineața, bea pe stomacul gol o cană de apă caldă cu suc de lămâie și o bucățică de ghimbir pe care o lași 5 minute, cât să își lase aroma.

7. Începe-ți ziua cu 10 minute petrecute în liniște. Nu trebuie să îți răsucești picioarele în lotus, poți rămâne întins(ă) în pat sau oricum îți este comod. Îi poți spune meditație sau o întâlnire cu tine, poate cea mai importantă din zi.

Dana Marin,
Instructor Yoga
www.urban-yoga.ro
 


"Ce mancam azi?"

“Ce mancam azi?” este o intrebare la care raspundem “dupa pofta”. De cele mai multe ori, nu luam in consideratie faptul ca poftele noastre infuenteaza organismul in procesul de digestie. Digestia este procesul care consuma mai multa energie decat orice alta activitate aerobica (jogging, alergat) iar noi putem influenta direct, prin alegerile noastre culinare, daca in urma digestiei avem sau nu mai multa energie si vitalitate. Important nu este doar ce mancam dar si “cand” si “in ce combinatii”.

 

Conform doctorului Daniel Menrath, organismul are cicluri bazate pe functiile cele mai evidente ale digestiei si, cu toate ca acestea se intrepatrund, fiecare in parte este mai intens la anumite ore. Aceste cicluri sunt:

 

- Ciclul 1, asigurat de aportul alimentar, care tine de la pranz pana la ora 20.00
- Ciclul 2, reprezentat de asimilarea nutritentilor, care tine de la ora 20.00 pana la 04.00
- Ciclul 3 consta in eliminarea reziduurilor colonului si deseurilor alimentare si tine de la 04.00 dimineata pana la pranz, ora 12.00

 

Daca mancam tarziu, asimilarea este afectata prin extinderea primului ciclu dincolo de intervalul lui. Astfel, asimilarea ia loc in ciclul al treilea, cand organismul vrea sa elimine. De aici, senzatiile de oboseala si amorteala cu care ne trezim dimineata. Daca eliminarea este afectata de celelalte cicluri, organismul, in loc sa inlature rezidurile toxice, le depune. Alimentele nedigerate contribuie la cresterea greutatii si a toxicitatii din corp.

 

“Cand” si “cum” combinam alimentele sunt cauze directe ale unei digestii complete si ale kilogramelor pe care le avem.

 

Combinarea corecta a mancarurilor nu ne impiedica insa sa mancam felurile care ne plac, numai ca nu trebuie sa le mancam pe toate impreuna. Iata principiile generale pentru un stil de nutritie sanatos:

 

1. Fructele se mananca doar pe stomacul gol, de preferat dimineata. Daca se mananca pe parcursul zilei, se mananca la distanta de cel putin 3 ore de la ultima masa. Altfel, fructele perturba digestia prin procesele de fermentare pe care le produce in stomac.

 

2. Mancam un singur fel de mancare gatita pe zi. Combinarea a doua feluri de mancare gatita la o singura masa depaseste posibilitatile stomacului nostru de a functiona corect, usor si cu un consum minim de energie. Pentru ca schimbam starea naturala a hranei (gatim, prajim, fierbem, coacem etc) si noi nu suntem adaptati biologic sa ingeram o cantitate atat de mare de alimente transformate, reziduurile unei digestii si asimilari incomplete formeaza o cantitate mare de deseuri toxice in corpul nostru. Desi zilnic corpul nostru are mecanismele proprii de eliminare a toxinelor, cand cantitatea de reziduuri toxice retinuta de corp e mai mare decat cea pe care o elimina, apare o depunere a excesului, care se transforma in kilograme in plus. Aceste toxine au o natura acida, iar organismul va retine apa pentru a neutraliza aciditatea, adaugand astfel corpului si mai multe kilograme.

 

3. Alegem proteine de acelasi fel la o masa, cum ar fi din aceeasi gama de produse (exemplu: lactate). Evitam sa combinam doua proteine din surse diferite (oua cu lactate) pentru a nu crea procese de putrefactie in stomac.

 

4. Alegem sa nu combinam carbohidrati cu proteine (omleta cu paine) pentru a evita procesele de fermentare si putrefactie din timpul digestiei.

 

5. Introducem cat mai multe fibre in alimentatie (vegetale, fructe, tarate, paine de graham) pentru a asigura un tranzit intestinal sanatos si a evita astfel constipatia.

 

6. Reducem sau eliminam produsele afumate, sarate sau conservate.

 

7. Ne asiguram ca oferim organismului toti aminoacizii necesari din proteine, prin consumarea regulata a nucilor, semintelor, fructelor, vegetalelor. Proteina este alimentul cel mai greu de descompus, organismul consumand cea mai mare cantitate de energie fata de orice alt aliment. In cazul dietei vegetariene, fructele si vegetalele care contin majoritatea celor 8 aminoacizi esentiali din proteina animala sunt morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovleceii, rosiile, nucile, susanul, alunele, fasolea si semintele de floarea soarelui.

 

Pentru a-ti acoperi si echilibra necesarul substantelor nutritive in cazul unei diete vegetariene sau vegane, Doppelherz® aktiv Pentru Vegetarieni Vitamine+Minerale iti acorda suportul complet.

 

Dana Marin,
Instructor Yoga
www.urban-yoga.ro




Doppelherz® aktiv Pentru Vegetarieni Vitamine+Minerale


"Este carnea pentru tine?"

A fi vegetarian este alegerea proprie a fiecăruia dintre noi. Cu siguranță ca tradițiile mediului in care ne-am născut, precum si propriile preferințe își pun amprenta asupra stilului de nutriție, însă știința ne atrage atenția asupra faptului ca organismul uman nu este proiectat pentru a consuma si digera carne.

Fiecare specie de mamifere are o constituție adaptata unui anumit tip de mâncare. Exista carnivore, erbivore, fructivore, graminivore, omnivore, fiecare dintre acestea cu tipul sau de tub digestiv. Omul nu poseda toate aceste tipuri de tub digestiv, deși mănâncă toate felurile de mâncare posibila. Făcând o paralela intre organismul carnivorelor si al omului, s-au constat diferențe majore care susțin ideea ca omul nu este creat pentru a consuma carne:

 

1. Dantura umana se aseamănă mai mult cu cea a erbivorelor. Acestea au incisivii si molarii ascuțiți pentru a zdrobi legumele si fructele, iar caninii scurți si rotunjiți, inapți pentru a strivi carnea.

 

2. Saliva omului este alcalina spre deosebire de a carnivorelor care este acida, fiind necesara pentru descompunerea proteine animale.

 

3. Stomacul carnivorelor secreta de zece ori mai mult acid clorhidric decât cel al necarnivorelor.

 

4. Intestinele carnivorelor măsoară de 3 ori mai mult decât lungimea trunchiului lor, fiind destinate expulzării rapide a mâncărurilor. Intestinele omului sunt de 10-12 ori mai lungi decât trunchiul acestora, fiind destinate păstrării alimentelor pana la extragerea completa a nutrientilor.

 

5. Ficatul carnivorelor poate sa elimine de 10-15 ori mai mult acid uric decât al omului. Acidul uric este o substanță toxica care se eliberează in stomac de fiecare data când se consuma carne. Totodată, spre deosebire de carnivore, omul nu are enzime specializate pentru descompunerea acidului uric.

 

6. Carnivorele nu transpira prin piele.

 

7. Urina carnivorelor este acida, a omului este alcalina.

 

8. Limba carnivorelor este aspra, a omului este moale.

 

9. Mâinile omului sunt destinate perfect culesului fructelor si legumelor spre deosebire de ghearele animalelor create pentru a sfâșia.

 

Daca observam modul de hrănire al animalelor libere, va trebui sa remarcam ca ele, spre deosebire de om, nu amesteca niciodată diferitele alimente pe care le consuma. Combinațiile incorecte sunt cauzele esențiale ale tulburărilor intestinale. Despre principiile combinării alimentelor, citește articolul următor.

 

Doppelherz aktiv pentru vegetarieni

"Ce faci azi pentru corpul tau?"

Corpul nostru este un sistem energetic care functioneaza bine numai cu un combustibil eficient, asemenea unei masini. Combustibilul alimentar este mai eficient cu cat este mai aproape de forma furnizata de natura.  Vegetarienii se disting prin faptul ca nu consuma carne dar fierb majoritatea alimentelor. Nu mai este un secret ca prin fierbere, substantele necesare organismului sunt distruse. Proteinele isi pierd doua treimi din valoarea lor nutritiva, vitamina C (principalul purificator sanguin) se distruge complet prin prelucrare termica, iar enzimele isi pierd din valoarea nutritionala pana chiar si la 60%.

Conform studiilor de nutritie actuale, s-a constat ca nu conteaza doar ce ai in farfurie, ci mai ales ceea ce corpul poate folosi din ceea ce mananci. De aici, importanta vitala a fructelor si legumelor crude in alimentatia zilnica, dar si furnizarea unui surplus de vitamine si minerale care sa compeneseze eventualele deficiente din acestea. In zilele noastre, mai rar se gasesc fructe si legume de care sa fii sigur ca nu au fost tratate chimic in exces sau chiar modificate genetic.

Nutritia constienta echivaleaza cu responsabilitatea pe care o avem fata de corpul nostru. Daca acesta functioneaza optim, atunci dispunem de energie pentru a ne focusa in alte directii ale vietii. Alimentatia, miscarea si somnul sunt activitati zilnice prin care corpul isi reface energia. Oricand una dintre acestea este ignorata, functionarea organismului este afectata si, din pacate, luam masuri abia dupa ce primim semnale negative de la corp. 

Doppelherz aktiv pentru vegetarieni te invita sa te intrebi zilnic ce faci pentru corpul tau! Prin insusirea unui astfel de obicei, ne pastram conectati la noi insine si actionam inainte ca organismul sa ne trimita avertismente.

 

Doppelherz aktiv pentru vegetarieni


Subcategorii