Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție (Attention Deficit Hyperactivity Disorder - ADHD)este o afecțiune cronică manifestată prin mai multe simptome, precum dificultăți în menținerea atenției, hiperactivitate, impulsivitate.
Această simptomatologie nu poate fi redusă total, ci doar ameliorată prin medicaţie şi psihoterapie.
Simptomele apar în general de la vârsta de 3 ani și constau în: deficit de atenție și un comportament hiperactiv-impulsiv.
Deficitul de atenție constă în: incapacitatea de a acorda atenție detaliilor, incapacitatea de concentrare, dificultăți în a urma instrucțiuni, uitare rapidă, pierderi de obiecte cu uşurinţă.
Hiperactivitatea și impulsivitatea se manifestă prin: agitație, vorbire excesivă sau ilogică, deranjarea activităților celor din jur etc.
Cauzele ADHD - factori genetici, factori de mediu sau probleme ale sistemului nervos central apărute la momente-cheie din dezvoltarea copilului – pot fi influențate de mai mulţi factori de risc precum: istoricul familial, toxine în timpul sarcinii (alcool, droguri sau fumat), nașterea prematură, toxinele din mediu.
Diagnosticul pentru ADHD la copii se face prin consultație medicală (chiar și psihologică/psihiatrică), istoric medical, analiza situației școlare, discuții cu membrii familiei/educatori sau îngrijitori ai copilului.
Tratamentul pentru ADHD la copii include medicație specifică (tratament optim recomandat de medici specialiști), terapie comportamentală, psihoterapie, terapie de familie, exerciții fizice, precum și o dietă caracterizată prin: aport susținut de acizi grași Omega-3, consumul de pește, fructe și legume proaspete, eliminarea zahărului, glutenului, lactozei, a alimentelor care conțin coloranți, conservanți și alte chimicale.
În unele cazuri, ADHD nu este diagnosticat decât la vârsta adultă, deși a apărut din copilărie. Simptomele la adulți sunt mai puțin evidente, întrucât hiperactivitatea poate scădea, însă se mențin anumite manifestări de impulsivitate, anxietate, dificultăți de concentrare.
Diagnosticarea este mai dificilă la adulți, deoarece simptomele sunt similare celor de anxietate sau depresie. Aceste simptome constau în: deficit de atenție, impulsivitate, agitație, dificultăți în a prioritiza și organiza sarcinile, dificultăți în managementul timpului, dificultăți de concentrare asupra unei sarcini anume, dificultăți în a gestiona mai multe sarcini simultan, neliniște, treceri bruște de la o dispoziție la alta, intoleranță la frustrare, comportament coleric, dificultăți în a face față stresului etc.
Tratamentul sindromului ADHD la adulți presupune: medicație recomandată de medic (psihostimulante, antidepresive, medicație nonstimulantă), psihoterapie sau terapie cognitiv comportamentală, terapie de familie, combinate cu exerciții fizice sau yoga, meditație și tehnici de relaxare, pe fondul unei alimentații echilibrate cu un aport considerabil de acizi grași Omega-3.