Motivul principal pentru această diferență este hormonul sexual testosteron, care are un efect puternic de creștere a mușchilor (anabolic). Dezvoltarea maximă posibilă a forței musculare diferă și mai mult - în medie, femeile sunt capabile să dezvolte doar 65% din forța unui „bărbat mediu”.
Construirea mușchilor
Mușchiul este compus inițial dintr-un număr mare de fascicule de fibre în care se află fibrele musculare (celulele musculare). Fiecare fibră musculară este acoperită cu o teacă de țesut conjunctiv elastic, la fel ca și fasciculele individuale de fibre musculare.
În ansamblu, mușchiul este, de asemenea, înconjurat de un strat de țesut conjunctiv, alb-argintiu. Acest țesut conjunctiv protejează și conectează diferitele unități funcționale ale mușchiului.
Țesutul conjunctiv are o altă sarcină importantă: datorită elasticității sale, ajută mușchiul să revină în poziția de repaus după ce a fost întins sau scurtat. Nu își poate dezvolta puterea maximă decât din această relaxare.
Apropo: fibrele musculare au așa-numitele fibre „rapide” și „lente”. Fibrele rapide se contractă cu o viteză de două ori mai mare decât fibrele lente - dar folosesc mai multă energie și, prin urmare, obosesc mai repede. Persoanele cu o proporție mare de fibre rapide sunt înzestrate pentru activități sportive. Dacă un atlet are predominant fibre lente, el este potrivit, de exemplu, pentru a fi maratonist. Raportul dintre fibrele lente și cele rapide este parțial înnăscut, dar poate fi influențat și prin antrenament specific.
Țesutul muscular – tipuri de mușchi
Există trei tipuri de mușchi: mușchi striat voluntar, mușchi neted involuntar și mușchi cardiac.
La o persoană de 70 kg, mușchii cântăresc aproximativ 30 kg. Mușchiul neted are doar 1 kilogram, mușchiul cardiac cântărește 300 de grame, iar restul de 28,7 kilograme sunt mușchi scheletici.
- Mușchii striați formează întregul sistem de mușchi scheletici. Aceștia includ, de exemplu, limba, mușchii laringelui şi toţi mușchii extremităţilor. Contracțiile celulelor musculare striate sunt declanșate de sistemul nervos central și sunt, în mare parte, voluntare.
- Mușchii netezi includ organele interne, precum intestinele și vezica urinară. Ei provoacă mișcări intestinale cu rol în digestia alimentelor. Contracțiile mușchilor netezi sunt lente și involuntare.
- Mușchiul inimii (miocard) funcționează involuntar, adică fără implicarea noastră conștientă. Se contractă de aproximativ 70 de ori pe minut. La fel ca și musculatura voluntară, acest mușchi constă și în fascicule de fibre musculare striate, care sunt dispuse transversal. Acest amestec de proprietăți ale ambelor tipuri de mușchi oferă inimii rezistența și forța sa unică. Mușchiul cardiac, ca și mușchiul neted, nu este supus voinței.
Mișcarea prin mușchi - agonist și antagonist
Mișcarea activă a corpului se realizează prin alternanța între tensiunea și relaxarea mușchilor striați (mușchii scheletici). Când mușchiul se contractă, forța musculară care acționează este transmisă prin tendon și articulația se mișcă. Acest proces necesită energie, care este furnizată de anumite reacții metabolice. Ele sunt posibile numai datorită unui aport suficient de oxigen în mușchi.
Cu toate acestea, efortul muscular adecvat este posibilă numai dacă sistemul nervos funcționează. Mișcările musculare pot avea loc doar cu ajutorul sistemului nervos și al creierul: percepem stimuli și senzații cu ajutorul organelor noastre senzoriale, care sunt transmise creierului. Acesta reacționează cu „comenzi” corespunzătoare, care la rândul lor sunt transmise mușchilor.
Cum să preveniți durerile musculare:
- faceți exerciții fizice regulate și moderate
- măriți încet greutățile
- luați în considerare încălzirea mușchilor înainte de exerciții
- asigurați-vă că aveți un aport suficient de Magneziu
Cum să atenuați simptomele durerii musculare:
- faceți gimnastică ușoară sau jogging ușor
- băile relaxante sunt benefice pentru mușchii
- vizitele la saună și masajele ușoare relaxează mușchii
Crampele musculare - cauze
Spasmul muscular este contracția dureroasă involuntară a unui mușchi. Cauza crampelor musculare este o tulburare metabolică locală în mușchi. Dacă alimentarea cu sânge este perturbată, metabolismul muscular este afectat. Atunci mușchii nu se pot contracta și nu se pot relaxa corespunzător.
Ca mecanism de protecție în caz de suprasolicitare, fibrele musculare se contractă viguros. Cu toate acestea, în timpul acestei contracții puternice, vasele de sânge din mușchi sunt comprimate, afectând și mai mult fluxul sanguin.
Se dezvoltă un cerc vicios cu tensiune și cu scăderea treptată a fluxului sanguin, ceea ce duce în cele din urmă la crampe musculare. Acest lucru se întâmplă de obicei chiar în timpul sau după un efort intens, ba mai mult, pot apărea și noaptea. Mușchii gambei și mușchii coapsei sunt cel mai frecvent afectați.
Cauzele crampelor musculare:
- șosetele sau pantofii strânși pot bloca fluxul de sânge
- suprasolicitare fizică
- o tulburare a echilibrului hidric și mineral
- o deficiență de Magneziu existentă este predominant o cauză a crampelor musculare
Evitarea și ameliorarea spasmelor musculare:
- încălzire temeinică înainte de exerciții și creșterea treptată a greutăților
- asigurați-vă că beți suficiente lichide
- dacă a apărut o crampă, activitatea fizică trebuie întreruptă
- spasmul poate fi de obicei ameliorat prin masaj sau întindere
- asigurați-vă că aveți un aport adecvat de Magneziu
- dacă crampele musculare apar foarte frecvent, trebuie efectuat un examen medical
Tensiunea musculară
Tensiunile la nivelul aparatului locomotor se caracterizează prin tensiune constantă în grupe musculare individuale sau întregi, care depășește nivelul normal de tensiune (= hipertonicitate). Această hipertensiune poate fi însoțită uneori și de durere.
Cu o tensiune musculară severă, mușchii se scurtează mult și se simt grei. Mușchii sau grupele musculare afectate pot fi adesea percepuți ca noduli sau umflături dureroase.
Care sunt simptomele tensiunii musculare?
Cel mai frecvent întâlnite sunt durerea și mobilitatea adesea limitată. O tensiune musculară este percepută de fibrele nervoase sensibile ca un stimul al durerii, transmisă creierului și percepută conștient. Tensiunea din mușchii spatelui este exprimată ca durere profundă a coloanei vertebrale lombare. Tensiunea în mușchii gâtului și umerilor provoacă dureri la nivelul gâtului, umerilor și brațelor. Durerile de cap pot fi, de asemenea, rezultatul tensiunii.
Deoarece intensitatea durerii depinde de starea de întindere a mușchilor afectați, se asumă automat postura în care durerea este cea mai mică. Această poziție de relaxare provoacă adesea o postură incorectă și tensiunea musculară este permanent crescută.
Cauzele tensiunii musculare:
- suprasarcină unilaterală
- lipsa de exercițiu
- postură incorectă
- mușchi insuficient solicitați, în special în abdomen
- spate rece și umed
- tensiune psihologică și stres
Ajută la atenuarea tensiunea musculară:
- Tratamente termice precum băi, vizite la saună
- Exerciții de întindere și masaj
- Îmbunătățirea posturii
- Întărirea direcționată a mușchilor afectați
- Eliberare de stres
Magneziu pentru mușchi
Când Magneziul este prezent, durerea e absentă: Magneziul, mineralul vital, se găsește în aproape toate celulele și influențează funcții importante ale corpului. Este indispensabil pentru contracțiile musculare și relaxarea acestora (de exemplu, la gambe și umeri) și joacă un rol cheie în metabolismul energetic și transmiterea stimulilor între celulele musculare și nervoase.
Un aport insuficient de Magneziu poate declanșa tensiune, dureri musculare sau crampe musculare. Deoarece Magneziul nu poate fi produs de organism, acesta trebuie ingerat din alimente:
Aceste alimente sunt surse bune de Magneziu
Cine ar trebui să acorde o atenție deosebită aportului echilibrat de Magneziu?
- Sportivii: pe de o parte, prin transpirație elimină acest mineral important și, pe de altă parte, au nevoie de el pentru funcționarea mușchilor.
- Corporatiștii și mamele stresate: nervii lor sunt adesea încordați și pot folosi o cantitate suplimentară de Magneziu.
- Persoanele peste 60 de ani: de la o anumită vârstă, corpul nu mai folosește Magneziul la fel de eficient ca înainte, chiar dacă nevoia rămâne aceeași.
- Femeile însărcinate: există o nevoie crescută de Magneziu în această perioadă, deoarece copilul este alimentat cu Magneziul ingerat de mamă
Regula generală pentru sportivi este:
În ședințele de exerciții care durează mai mult de jumătate de oră, vă recomandăm să beți un pahar mic cu apă minerală slab carbonatată, la fiecare 15 minute. În plus, adoptați o dietă bogată în alimente care conțin Magneziu. De asemenea, și suplimentele alimentare pot ajuta la satisfacerea nevoilor zilnice de Magneziu.