Pisicile își petrec până la 30% din orele în care sunt treze îngrijindu-se bine de la urechi până la coadă, ritual pe care îl fac de mai multe ori pe zi. Pe lângă cel mai important instrument de curățare, limba, își folosesc și labele din față și din spate și astfel pot ajunge să își facă igiena în fiecare parte a corpului. Cu siguranță ai observat de mai multe ori pe parcursul zilei cât de intens îi pasă pisicii tale de propria ei blană. Cu toate acestea, dacă pisica își linge blana și pielea extrem de intens sau chiar o mestecă și o freacă, probabil că face acest lucru pentru a ameliora o mâncărime enervantă. Acesta poate fi, la rândul său, un simptom al unei boli de piele care poate provoca simptome extrem de neplăcute pentru animal. Pentru a găsi și trata rapid cauzele bolilor de piele la pisici, ar trebui să consulți un medic veterinar încă la primele semne.
Când vine vorba despre bolile vizibile ale pielii și dermatoze, de dacă acestea apar sub formă de eczemă, diagnosticul poate fi diferit, deoarece cauzele apariției lor pot fi diverse. Dacă bariera cutanată este perturbată, pielea și blana nu mai sunt protejate de influențele externe dăunătoare. Și astfel, anumiți agenți patogeni infecțioși precum virușii, bacteriile sau ciupercile pot pătrunde în piele. Paraziții, arsurile chimice sau rănile cauzate de stresul mecanic din exterior pot provoca, de asemenea, mai ușor leziuni ale pielii.
Modificări ale blănii cauzate de boală sau de o dietă dezechilibrată
Blana unei pisici sănătoase ar trebui să pară groasă și strălucitoare cu o simplă îngrijire normală. Prin urmare, modificările de blană pot fi un indiciu al bolilor de piele. Dacă pisica năpârlește excesiv sau dacă o vezi că se freacă de anumite obiecte sau singură, îți recomanadă să te uiți mai atent la pielea animalului tău de companie și, dacă ai îndoieli, să mergi cu ea la medicul veterinar. Deoarece pielea și blana reprezintă prima barieră naturală a corpului, ele sunt, de asemenea, primele susceptibile la schimbări și boli. Bolile de piele la pisici pot varia în funcție de cauză și severitate. Simptomele ce pot apărea sunt de la roșeață cu pustule la zone de piele uscate, descuamate și crăpate până la răni deschise, sângeroase. Acestea apar în principal atunci când iritația pielii este însoțită de mâncărime severă. Prietenii cu patru picioare încearcă apoi să își amelioreze mâncărimea zgâriindu-se, frecându-se și rostogolindu-se. Acest lucru le poate provoca deteriorarea pielii, care este adesea însoțită de ruperea firului de păr și, inevitabil, pierderea blănii. Riscul de infectare crește și el: rănile deschise pot deveni cu ușurință adevărate colonii de bacterii.